în semn de trandafir

iubirea mea a început să vândă fluturi
îngrășați buni de pus în hamuri
de acum pot privi și eu cerul
în semn de trandafir
sălbatic răstignit
l-am amuțit și încerc o fugă
pe lângă caleașca de cristal
dau din aripile întunecului
centaurii își ascuțeau copita
(femeia asta a visat prea mult)
prin răsuflare mea întunecată
făpturi de aer stau suspendate
pe cele 6 picioare caută alt drum
stai Ne-cuprinsule aș putea
să îți decojesc pe margini aura
clipă cu clipă şi ochii mei au frigul încleștat
doar cerul mă mai poate ascunde îmi zic
îndesând zilele pe sub cămașa ruginită
caut umbra turbată a brațelor de gheață
îmi plouă cu cioburi și
simfonia ruginii înnebunește trupul ierbii
sugrumă florile în glastră
donna angelica așterne degetele-n scară
!hai !urcă !privește cerul
aproape
apoteotic:
dor ,,tot,, muribund