sâmbătă, 5 noiembrie 2016

tablou nocturn

tablou nocturn

în ochiul stâng
mi-a intrat plămânul
văd lumea difuză
cum se prelinge printre gene

umbra zeului păgân
nechează proiectată-n muntele de sare
rădăcini fibroase cresc
în oglinda apelor tulburi
ca niște șerpi încovoiați

(și eu beau amurgul
din cupe de cristal alăturea
de fluturi cu cap de mort)

îmbracă-mă într-o petală albă zic
desprinsă din ochiul curat al lacrimii

îmi trosnesc vertebrele când mă aplec
faraonii deschid ochi sticloși
învăluindu-mă în lumini hipnotice

ies înfricoșată
dintre perdelele poveștii
şi mă acopăr cu florile de nufăr
strivite sub talpa zeului profan

dăruiește-mi pacea zic
am vârful limbii amar şi înnegrit

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...