duminică, 2 octombrie 2016

domnule M.

 îi ziceam pe atunci
domnule M. şi auzeam
cum prin vene îi treceau copiii
din tălpile lui ieșeau caii de fum
cu tropotul copitelor turbate
ne pângăreau pământul
ne călcau ierburile
învesmântate
falii din cer
începeau să se desprindă
-e un vis- e doar un vis ziceam
șoptit şi îmi chirceam durerea
pe sub palme
pe când îi desprindeam domnului M.
una dintre coastele adormite
ca să îmi fac arc peste timp și
am început liniștit
să cioplesc săgeți
din trupul crucilor de lemn

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...