,,așa se nasc morțile,, mi-a zis ce mult
am așteptat tăcerile astea la răscruce
nemaiștiind pe unde
trece nisipul dintr-o clepsidră în altă
spiță de timp
materie de neumblat şi
totuşi
am alergat.
am alergat apoi
am înghenunchiat brusc pe
cea mai ascuțită piatră
tăindu-mi calea încă
ascult cu urechea lipită de burta mamei
ca să-mi pot auzi inimile cum bat la unison:
-tic tac tic tac tac tac...tac tac...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
păianjenul îmi înfășura o pânză împrejurul gurii scuipând-o în grimase mă fixa hipnotic. amintirile începea... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu