vineri, 30 ianuarie 2015

vita brevis

se îndurerează iar lemnul crucii
o altă duminică a mai trecut
mângâietoare îmi sunt așteptările
doamne al meu
rămâi cel de demult
nu mă mai pierde

se zbuciumă glasu-mi
în limbă de clopot
Te caut şi Te strig
de veacuri ,,sunt,, nu
mă mai pierde
prin râuri de cețuri
înspre un alt cer
fără de noapte
mi-atârnă venele
prin ochiul de sânge
a întuneric amuțind

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...