sunt pianista cu
degete ruginite
împărtășesc
sunete strivite
în acorduri de așteptări
unor spectatori fără de
mâini nu mai primesc aplauze
sunt un pian demodat
în care s-au scrântit
zâmbetele iernii
ca într-un
picior de
lemn uitat
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
păianjenul îmi înfășura o pânză împrejurul gurii scuipând-o în grimase mă fixa hipnotic. amintirile începea... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu