marți, 15 martie 2011

un omega heraldic

 
 
pentru că nu ne mai puteam privi,
un copil, cu obrazul pe
jumătate angelic,
ne arăta printr-o spărtură
a zidului
fotografii îngălbenite
de acolo,
de foarte departe,
te zăream ca pe
un omega heraldic
încrustat adânc în
trupul cerului.
mă şi simțeai
femeie gârbovă,
atârnându-ti la gât
ca o amuletă mayașă
îți încorsetam gândurile
în timpul din mine
ne înfloreau degetele
ca niste nuferi
cu mâinile cărnoase...

2 comentarii:

Father spunea...

frumos intotdeauna!
O zi minunata sa aveti!:)

Lumea din oglindă spunea...

multumesc .o zi buna si dv

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...